Ce se întâmplă cu noi?

Ce se întâmplă cu noi?

Ca răspuns la De ce unele țări preferă autoritatea, iar altele nu o vor deloc - nwradu blog
În sfârșit măi Radu... :)
După atâtea articole plăcuto-lejero-stupizele și atâta tehnologie vii cu ceva ce merită citit, analizat, gândit și, poate, comentat.
Întrebarea mea este... și ce facem noi pentru a ne face țara să ajungă unde ne dorim? ce și cum putem face?
Eu nu văd nicio altă variantă legală decât implicarea cât mai mult în societatea civilă și  în politică a cât mai multor oameni cărora le pasă de societatea în care trăiesc și realitatea de mâine în care vor trăi copiii noștri.
Suntem de aproape aceeași generație, 30~47 de ani, suntem practic în floarea vârstei și în deplinătatea facultăților și experiențelor necesare unui om să se dumirească cât de cât despre propria viață, fără încă să avem și ura/frica față de schimbare pe care o au bătrânii.
Cu ce vom ajuta noi, care e aportul nostru pozitiv la crearea lumii în care ne dorim să trăiască copiii noștri? Suntem generația care a trecut prin două ere așa apropiate ca timp dar atât de îndepărtate, cea de dinaintea proliferării tehnologiei în domeniul microchip-urilor și vastele ei aplicații, și cea de după.... Adică începutul erei tehnologiei. Avem o experiență atât în natură cât și în tehnologie. Suntem un fel de v1-v2 de hibrid nou creat. Avem radacina în natură și mintea în tehnologie. Avem responsabilitatea să ne păstrăm rădăcinile naturale cât mai puternice, pentru ca tehnologia are acest „dar”, de a te face să te simți și mai mult în afara naturii decât ești de fapt.

Ce vreau să zic este că sistemul de educație este cel care ne influențează cel mai mult viitorul copiiilor noștri. Și nu, nu ne putem apăra copiii noștri de această influență ducându-i la școli private, de renume etc.

Toți oamenii politici care s-au perindat la putere în ultimii 32 de ani nu mai au ce căuta în statul de drept pe care mi-l doresc doar din această simplă perspectivă: educația este la pământ și nu face față provocărilor tehnologiei și consecințelor ei în creșterea unui copil. Găsim vreun motiv mai bun pentru a începe să ne mișcăm curu pentru comunitatea asta mare de oameni denumită România și implicit pentru noi?

Eu unul cred că dacă nu începem să acționăm concret înspre apărarea, de exemplu, a articolului 1 din Constituție, prin crearea unei societăți civile puternice și implicate, prin crearea de partide care nu sunt în antagonie ci pot conviețui foarte bine într-o coaliție care are un unic interes, acela de a desăvârși, prin munca guvernului și tot aparatului de stat, alineatul 3 din art 1 din Constituție, atunci mi-e frică să mă gândesc la viitor. Îl resping, probabil voi trăi în bula mea, nebun pe străzi.

De obicei liderii se observă în comunități de la cea mai mică la cea mai mare. Haideți să îi  împingem pe potentiații lideri din comunitățile noastre, să-i sprijinim vocal și faptic. Dacă se întâmplă să fiți voi aceia atunci cereți ajutorul etc. Haideți să fim un pic mai răspicați și mai implicați în a ne arăta ideile moderate pe care le susținem atunci când vine vorba de comunitatea în care trăim: de la familie, palier, bloc, strada, sat, cartier pana la comunități bazate pe interese, pe etnii etc.

Art. 1
(...)
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Presupun că sunt mai multe care merită aduse în discuție, nu am citit decât primul articol ca să-mi dau și eu cu părerea aici, să mă leg de ceva legal :) dar o s-o citesc pe toată cât de curând, ca și voi de altfel, că-i gratis pe net :)

Cum ar suna o revizuire a Constituției la inițiativă cetățenească cu eventual sprijin politic de la cine îl oferă? Apoi presiune socială în care să ne implicăm, să ne arătăm prezenți pentru adoptarea celor votate la referendum, nu trebuie să facem altceva, puterea poporului este cea mai mare dintre cele sociale dar și cea mai blândă dintre toate, ca spiderman așa. Doar așa am putea să le arătăm că sunt mulți cei care nu mai suportă sistemul actual de mers al lucrurilor în România și nu numai.

Să le arătăm și lor. Că noi știm deja că suntem foarte mulți!

V